Posted by: Janina Pasaniuc on: noiembrie 11, 2009
Matricea de luare a deciziei este un instrument simplu prin care se evaluează posibilele soluţii în relaţie cu diferiţi factori predeterminaţi. Tot ce trebuie să faceţi este să stabiliţi criteriile cheie care vă vor ajuta să luaţi decizia, să le treceţi în rândul de sus, iar lateral stânga, în prima coloană să treceţi ideile/soluţiile pe care le analizaţi, apoi pentru fiecare soluţie raportat la fiecare criteriu trebuie să îi alocaţi un număr de la 1 la 5 unde 1 numărul inferior și printr-o simpla adunare puteţi determina care soluţie e mai bună.
De ce să folosim
Matricea de luarea a deciziilor este cea care forţează participanţii să ia o decizie bazată pe criterii pe care aceştia trebuie să le identifice și evită procedeul de a lua deciziile în mod arbitrar. Instrumentul este deosebit de util atunci când dorim să luăm o decizie, având soluţii şi criterii de evaluare multiple. Se poate întâmpla ca decizia care va lua punctajul final cel mai mare să nu fie ceea mai agreată decizie de către grup dar întreg procesul ajută participanţii să discute și să analizeze fiecare decizie în parte și astfel să ia decizia optimă în mod informat şi în cunoştinţă de cauză, conştienţi fiind de consecinţele ei.
Când se foloseşte
* Este utilă atunci când trebuie să luăm o decizie care are la bază o serie largă de criterii.
* Atunci când dorim să îi atribui fiecărui factor implicat în decizie o anumită importanță în relație cu fiecare idee.
Cum se foloseşte
1. În primul rând trebuie să desenaţi matricea pe o foaie de hârtie mai mare ( lipiţi mai multe coli de flipchart). Descompuneţi matricea în elementele de bază: soluţiile alternative, din care veţi alege şi criteriile de selecţie pe care le veţi aplica fiecărei soluţii în parte.
2. Luaţi criteriile de selecţie şi analizaţi-le încă o dată . Încercaţi să le faceţi mai specifice şi să identificaţi dacă vă lipsesc factorii esenţiali. Apoi verificaţi soluţiile trecute pe hârtie, adăugaţi noi idei dacă acestea apar.
3. Invitaţi participanţii, în plen să stabilească de comun acord un punctaj de la 1 la 5, unde 1 e cea mai mica notă, pentru fiecare criteriu pe care sa îl aplice fiecărei idei.
4. Adunaţi fiecare pe fiecare rând, toate variantele pentru aceiaşi idee şi treceţi numărul în ultima coloană.
5. Cel mai mare scor obţinut este foarte probabil şi decizia pe care trebuie să o luaţi.
Citeşte întreg articolul si alte articole relevante pe facilitare.ro
Posted by: Janina Pasaniuc on: noiembrie 7, 2009
Votarea multiplă permite grupului să selecteze cele mai importante sau preferate idei-soluţii dintr-o listă şi permite grupului să exploreze în detaliu doar acele idei care au intrat in top zece. Tehnica permite grupului să combine ideile pe care doresc să le scoată cu cele rămase şi astfel să de-a o putere şi o aceptare mai mare celor rămase. Este o abordare potrivită atunci când simţiţi că consensul este greu de atins.
De ce să folosim
De cele mai multe ori subiectele pe care le supunem discuţiei în astfel de activităţi sunt complexe şi generează liste de soluţii. Soluţii care necesită o prioritizare pentru a putea fi implementate. Votul multiplu este o modalitate rapidă de a identifica acele elemente stringente şi de a aloca timp grupului pentru a le dezbate.
Când se foloseşte
* De obicei după o sesiune de brainwrting sau braisntorming, atunci când avem o listă lungă de idei pe care dorim să o scurtăm.
* Atunci când dorim să prioritizăm o listă fără să ajungem la situaţii de genul câştigători şi pierzători
* Atunci când dorim să identifică cele mai importante idei dintr-o listă mai lungă
Posted by: Janina Pasaniuc on: octombrie 28, 2009
[...]“Afacerea” dintre noi trebuie să fie egală, bani contra servicii/informație, nici eu și nici clientul nu avem alte drepturi speciale asupra cărora nu ne-am înțeles și mai ales nu are dreptul să mă transforme pe mine în sclavul lui. Din păcate zicala “Clientul nostru, stapânul nostru”, nu face decât să încurajeze această idee, complet ineficientă care crează insatisfacție universală. Seduși de gândirea colectivă, acționăm (cei mai mulți dintre noi), teleghidați complet de acceptarea “înțelepciunii populare”. Acum, după o experiență “tragică”, înțeleg cum atunci când o companie acționează aşa în domeniul facilitării și trainingului, transferă si riscurile posibile, indiferent de consecințele acestora.[...]
Citeste intregul articol pe facilitare.ro
Posted by: Janina Pasaniuc on: octombrie 6, 2009
Orice planificare strategica trebuie să înceapă cu o analiză a trecutului. Se spune că cu cât timp poți merge în urmă cu atîta timp poți vedea în viitor.
Scopul Instrumentului
Inspiră şi energizează echipa de planificare prin captarea în diagramă a realizărilor, progresului şi schimbărilor survenite în organizatie pînă în prezent folosind memoria grupului. Diagrama dezvăluie perspective diverse şi ne ajută să analizăm ce putem învăţa din ceea ce am experimentat. Pe măsura ce istoria se dezvăluie sunt evocate sentimente şi valori, se apelează la inţelegerea de către grup a modului în care evenimentele au dus la situaţia actuală şi la final întreaga echipă de planificare va fi la curent cu istoria organizaţiei. Instrumentul ofera oportunitatea echipei de planificare să exploreze modul în care trecutul poate orienta şi influenţa direcţiile viitoare de acţiune.
istoria grafica a organizației noastre, pe care am realizat-o acum 4 ani, la planificarea noastră strategică.
Rezultate aşteptate
* Identificarea evenimentelor cheie care au influenţat dezvoltarea organizației/proiectului
* Identificarea proiectelor şi strategiilor implementate de către organizației/proiectului
* Identificarea obiectivelor şi rezultatelor implementate de către organizației/proiectului
* Identificarea produselor şi serviciilor oferite de către organizației/proiectului şi/sau dezvoltate de către organizației/proiectului
* Denumirea ciclurilor de evoluţie a organizației/proiectului
* Identificarea punctelor de învăţare legat de fiecare ciclu de evoluţie
Posted by: Janina Pasaniuc on: septembrie 7, 2009
Iată o scurtă descriere a modului în care eu lucrez pentru a mă asigura că sunt capabilă să ofer servicii de calitate, poate că vă va ajuta să vă găsiți un facilitator adevărat:
- sunt prezentă “pe internet”, sigur nu prezintă o garanție, dar cel puțin poate să reprezinte o sursă de documentare ulterioară pentru voi. Nu există ca eu sau clienți de ai mei să nu posteze, rapoarte și alte informații legate de evenimentele organizate. Cunosc multe cazuri în care participanți, s-au trecut în CV ca și formatori (în România nimeni nu îți verifică referințele și activitatea înainte să te angajeze)
- fac parte din rețeaua internațională a facilitatorilor (IAF), rețea care îmi oferă suport informațional și posibilitate de dezvoltare în această carieră, dar și consiliere dacă mă întâlnesc cu probleme dificile
- nu sunt un “CV” lung de date și titluri de evenimente, sunt o listă de abilități și cunoștințe pe care le pot demonstra și pe care le-am demonstrat în diferite contexte. Nu vei angaja “cursul de anul trecut” ci pe mine!
- descrierea mea nu e formată din două fraze generale de genul “am peste 5 ani de experiență în acest domeniu”, care poate fi adevărată chiar și dacă rolul tău a fost să te ocupi de pauzele de cafea
Posted by: Janina Pasaniuc on: septembrie 4, 2009
Experienţa ne învaţă pe toţi că în facilitare, înainte de metodă şi tehnica pe care o foloseşti e extrem de important, poate cel mai important să ştii să conduci discuţia spre rezultatul dorit. Așa a apărut şi Conversaţia F.A.I.R, pornind de la o nevoie individuală, aceea de a facilita discuţii în mod eficient, metoda pe care am dezvoltat-o pornind de la un model similar. Iniţialele conversaţiei FAIR vin de la: Fapte, Asocieri, Interpretări şi Rezoluţii, care sunt şi etapele pe care o conversaţie centrată pe luarea unei decizii trebuie să le parcurgă pentru a ajunge la rezultatul dorit.
Filosofia metodei
O conversaţie autentică va produce întotdeauna o schimbare, va genera o colaborare eficientă bazată pe plăcerea de a descoperi posibilitatea și oportunitatea în ceea ce spune celălalt.
Pentru ca schimbarea să se producă trebuie să nu uităm nici o dată că în fața noastră sunt oameni care sunt formaţi din două laturi fundamentale: o latură raţională şi una emoţională şi să ţinem cont că în spaţiul discuţiei sunt opinii personale dar şi opinii de grup care trebuiesc explorate.
Principiile metodei
* toate vocile trebuiesc ascultate înainte de a lua o decizie
* discuţiile au o latură emoţională şi raţională care trebuiesc integrate în proces
* varietatea de idei ne oferă şansa soluţiei eficiente
* schimbările la nivel personal au loc atunci când întrebările corecte sunt adresate la momentul oportun
* oferind posibilitatea participanților să descopere ce e valoros pentru ei, se crează spaţiul pentru apreciere și recunoaștere
* Întregul este mai mult decât suma părţilor
Când dorim să iniţiem și să conducem o conversaţie de tip FAIR este important să o structurăm pe următoarele două nivele:
Nivelul 1 – Personal (raţional şi emoţional)
Nivelul 2 – colectiv ( emoţional și raţional)
Posted by: Janina Pasaniuc on: august 24, 2009
Votatul cu buline sau multivotingul este un instrument de luare a deciziei care permite unui grup să selecteze dintr-o listă de idei pe acelea pe care le conideră prioritare. Această tehnică se folosește atunci când, luarea unei decizii prin consens, ar lua prea mult timp. Ea permite astfel scurtarea listei originale doar la o serie de idei agreate de marea majoritate a participanților.
Posted by: Janina Pasaniuc on: august 22, 2009
Sunt iritată de multe lucruri pe lumea asta… asta e mă irit ușor. Și mai mult mă irită pseudo știința, simplificarea exagerată, “cântatul” după ureche, un model valabil oricui, rețete miraculoase care funcționează peste noapte.
Din păcate Modelul Grow, din perspectiva mea, se încadrează perfect în categoriile de mai sus iar cei care îl cântă au informații din materiale care nu au nici o legătura cu știința și cercetare.
Poate ca eu sunt un pic “geek” dar cred cu tărie, că joaca de-a ceva când ești adult trebuie sa se termine atunci când vine vorba de acest sector training-facilitare-coaching și să înceapă profesionalismul.
Profesionalismul nu trebuie să se măsoare în abilitățile de public speacking și “vrăjeala cu patos”, trebuie să se reflecte în cunoașterea profundă, reală și să vina din experiența noastră directă cu “subiectul” abordat, traineri de “google” avem destui.
Citește agumentele mele și vezi filmele de prezentare pe blogul Facilitare.ro.
Posted by: Janina Pasaniuc on: august 21, 2009
Luarea deciziei prin consens nu este tehnica favorita a managerilor, pe de o parte pentru complexitatea procesului, a timpului necesar alocat si a faptului ca evaluarea unui grup are ca zona de referinta mai degraba rezultatele acestuia, care in marea majoritate a cazurilor sunt nesatisfacatoare, decat prin posibilitatea si potentialul pe care il are un grup.
In mod obisnuit, grupurile incep sa lucreze impreuna fara a se investi nici un efort in directia coeziunii lui ca si o singura unitate de functionare. Cele mai mari lipsuri sunt in: cum vom actiona/lucra, ce simt membrii grupuli legat de ceea ce se intampla si nu se exploreaza ce au de oferit si ce sunt dispusi sa ofere. Se porneste de la premisa ca fiecare membru al grupului stie deja cum functioneaza un grup eficient atat ca si mecanisme democratice, ca votatul este si va fi rezultatul exact al ratiunii grupului si va aduce acelasi nivel de satisfactie tuturor pentru ca oamenii au fost “implicati”.
O valoare care apare in cultura noastra este aceea de a ii invinge pe ceilalti, de ai depasi, de a fi numarul unu si are ca rezultat un comportament competitiv. Exista presupunearea ca competitia este cea care aduce rezultate mai bune. In situatii ambigue, indivizii sunt predispusi sa injecteze elementul de competitivitate, pentru ca acest tip de pozitie in relatiile cu alti membri este deja internalizata. Rationalizarea actului competitiv vine prin insotirea lui cu afirmatii de genul: e o lume caineasca, economia de piata este raspunsul, etc.
Strans legat de fenomenul competitiei este si stilul cognitiv de gandire care spune “ori-ori”. Avem tendinta de a suprasimplifica lucrurile prin dihotomii, categorii auto-exclusive pana la polarizarea opusurilor. Modul in care privim lumea se traduce in relatiile noastre in termeni de suma zero. “Fie esti cu mine, fie esti impotriva mea”, “Mai putin de aici inseamna mai mult acolo” si cel mai adesea nu avem rabdare in gestionarea paradoxurilor de genul “Daca dai o sa primesti”.
Sinergia inseamna a privi ceea ce pare opus ori paradoxal in termeni de ceea ce ne uneste, in loc de ceea ce ne diferentiaza, inseamna cautarea relatiilor esentiale in elemente opuse, este incercarea de a trece de mentalitatea “ori-ori” si de a privi lucrurile in ansambu decat pe elementele constitutive. O persoana gandeste in mod sinergetic atunci cand elemente ca munca si joaca, agresivitate si bunavointa sunt elemente sudate.
Citește continuarea cât și partea 1-a pe blogul nostru de facilitare.
Posted by: Janina Pasaniuc on: august 21, 2009
Brainwritingul nu face altceva decât să vă ajute să evitați neplăcerile pe care le descriam intr-un articol pe acest blog și să îi încurajeze pe toți membrii echipei să interacționeze cooperant cu ideile generate. A fost dezvoltat de către profesorul Brend Rohrbach in 1968.
Ca și brainstormingul, el urmăreşte cantitatea ideilor generate, DAR ajută în mod evident și la îmbunătăţirea calităţi ideilor, prin simplu procedeu de a pune participanții în postura de a scrie, într-o primă fază, ideile în mod individual, fără a vorbi, pe o hârtie și apoi de a le împărtășii. Cercetările academice, au arătat că, în acest fel se generează cu 40% mai multe idei decât la un brainstoming obişnuit.
Procedeul clasic implică formula 6-3-5, care se explică astfel: 6 oameni, 3 idei pe persoană, 5 minute. Se realizează un tabel cu trei coloane (1 idee-2 idee-3 idee) și cu șase rânduri care corespund celor 6 persoane din grup. Se face o copie după acest tabel pentru fiecare participant în parte. Fiecare participant scrie, timp de 5 minute, 3 idei în prima coloană. Cînd timpul a expirat, participanții dau hârtiile în sensul acelor de ceasornic, participantului din dreapta sa. Se repetă procesul pentru a doua coloană. Repetați procesul timp de 30 de minute când veți avea fix 108 idei de la fiecare grup.
Citește tot articolul pe facilitare.ro pentru a afla beneficiile, variațiunile posibile și pentru a vizualiza filmul de prezentare a metodei.